Portul popular brasovean

Portul popular reprezintă una dintre cele mai importante forme de cultură ale unui popor, pe baza lui realizându-se numeroase cercetări: geneza istorică şi etapele principale de evoluţie , formele contemporane şi aria de răspândire, originalitatea sa în raport cu portul altor popoare, contribuţia lui în procesul de geneză al unui popor. 
(sursa http://www.historia.ro)

Portul popular brasovean

Brasovul – unul din nestematele Ardealului, isi poarta cu mandrie portul traditional ce prezinta o serie de ornamente ce aduc un aer de noutate si inedit. Astfel costumul popular specific Brasovului impleteste cu unicitate traditia cu noutatea, asta datorita faptului ca de-a lungul istoriei, aceasta zona este considerata una dintre cele mai bogate si dezvoltate din punct de vedere socio-economic.
Ia fetelor este brodata cu fir rosu sau negru, iar broderia are diverse forme geometrice. Fotele sunt lungi, rosii cu dungi negre si sunt realizate la razboi. Cheptarul este negru, fiind decorat cu broderie in care predomina culoare rosie. Astfel, costumul popular din Tara Barsei este considerat unul dintre cele mai elegante si sobre, comparativ cu cele din celelalte zone ale tarii.
Etnografia Țării Bârsei a fost studiată încă din secolul XIX de cărturari precum George Bariț, Andrei Bârseanu, Jan Urban Jarnik, Ovid Densușianu și alții. În lucrările consacrate acestui subiect se remarcă bogăția manifestărilor spirituale și culturale multietnice, în această zonă a României.
Premergător acestor studii, se remarcă informațiile ce se pot desprinde din actele judecătorești ale magistratului din Brașov. În acestea se regăsesc de multe ori date despre situația celor ce au neînțelegeri de rezolvat: așezarea satului, structura gospodăriei, acareturile acesteia, materialul din care e construită și vechimea ei, piesele de mobilier din interiorul casei, uneltele din gospodărie și ustensilele casnice, mijloacele de transport și modul lor de folosire, piesele de îmbrăcăminte, felul și proveniența lor. De asemenea sunt consemnate date despre viața socială a colectivității respective, viața de familie, obiceiurile de nuntă și de înmormântare etc. 

Costume şi dansuri populare din Ţara Bârsei
Costume-dansuri-populare-din-Tara-Barsei

În Ţara Bârsei așezările au cunoscut o evoluţie deosebită faţă de cele din Ţara Făgărașului sau din Zona Rupea. Dezvoltarea Brașovului încă de la-nceputuri ca un târg dominat de negustori și meseriași și-a pus amprenta pe așezările mici din jur. La rândul lor mare parte dintre acestea poartă amprenta coagulării în jurul cetăţilor săsești, și un element definitoriu este absenţa obiceiului de a merge la horă duminica. Straiele de sărbătoare sunt mai degrabă de oraș. Aceste elemente au condus la absenţa unui port popular caracteristic. În zona apropiată de satele făgărășene, târziu au apărut elemente împrumutate din această zonă. Ia fetelor poartă broderie cu fir într-o culoare,roșu sau negru, iar modelul broderiei are motive geometrice. Fotele roșii cu dungi negre sunt ţesute la război. Totuși, uneori ţesătura are culoarea de fundal derivată din maron sau nunţe de ocru, mai tari sau mai puţin intense.
Costumul de Bran poartă influenţe puternice venite de peste munte, din Muscel. Apare astfel cheptarul negru bogat decorat cu broderie în care culoarea dominantă e roșul. Zona apropiată de Rupea poartă semnul influenţelor acestei apropieri. Fetele poartă chieptarul din piele de oaie sau miel, decorat cu broderie, iar „șurţul“ e ţesut pe fond de culoare neagră, la fel ca și baticul.
Jocurile sunt împrumutate din zona Făgărașului. Excepţie face Brașoveanca, dar aceasta este un dans specific orașului, așa cum arată numele. Perechile stau înșirate una în spatele celeilalte, iar avansarea este sacadată și întreruptă de pași spre înapoi. Figurile de bază poartă semnul influenţelor puternice preluate de la dansurile săsești. Perechile se ţin de mână aproape tot timpul, iar figurile sunt pași laterali în timpul cărora fata își schimbă locul cu băiatul. Urmează apoi trecerea succesivă a perechilor prin culoarul format de ceilalţi dansatori care se ţin de mâini, deasupra capetelor celor care străbat acest tunel.
În zona Săcele, femeile din familiile de ceangăi poartă un costum spectaculos. Structura acestuia preia modelul săsesc. Legătura capului e împodobită cu panglici lungi colorate. În locul acestor bete, femeile vârstnice poartă maramă. Ia e brodată, de cele mai multe ori cu alb pe fond alb, iar laibărul e bogat împodobit. Brâul de catifea este închis cu paftale metalice aurite, la fel ca majoritatea podoabelor aplicate pe această piesă vestimentară.
În costumul săsesc de fată, predomină albul și culorile deschise semnificând puritatea. Betele care coboară de pe cap au culori mai tari, în nuanţe vesele. Costumul tinerilor sași este preţios datorită cămășii ţesute cu tehnică similară modului de realizare a dantelei: decoraţiile sunt albe, iar culoarea de fond e aceeași. Singurele podoabe intervin pe cravata scurtă de culoare neagră. 
Sign In or Register to comment.